Istoria instituției

”După pînea noastră cea de toate zilele, cel mai important pentru un popor este şcoala.’’

Danton

Din 1914 şcoala devine ”şcoală a zemstvei” şi era susţinută financiar de zemstvă. Instruirea continuă să se facă în limba rusă. În perioada anilor 1870-1917 în sat au lucrat următorii învăţători: Crasniuc Emilian, Cula Ananii, Benicovscaia Ana, Cobîlin Alexandru. Ultimul este înmormântat în cimitirul din sat.
În Moldova primele şcoli au fost deschise în secolul al XVIII-lea, care erau organizate pe lângă biserici. În satul Cotiujeni a fost construită o biserică în anul 1750. Din convorbirile duse în anul 1979 cu cetăţenii Lupaşcu Alexei, în vârstă de 87 de ani, şi Lungu Vasile Nicolai, în vârstă de 85 de ani, s-a stabilit că şi la Cotiujeni activa o şcoală prin anii 1825-1860 organizată pe lângă biserică. Oficial şcoala a fost înregistrată în 1861 şi se numea şcoală parohială de un an. Lecţiile erau ţinute de dascăl. Copiii plăteau pentru învăţătură 50 copeici – bani de argint. Şcoala era frecventată de vreo 20 de copii. Pe atunci nu era o clădire specială pentru şcoală. Lecţiile se petreceau pe timp de iarnă în casa preotului, iar primăvara şi toamna – în ograda bisericii. În 1870 din iniţiativa zemstvei şcoala din sat este transformată în şcoală norodnică de trei clase. Această măsură se întreprinde datorită faptului, că satul Cotiujeni, pe acele vremuri, întrecea cu mult alte sate după numărul locuitorilor. Şcoala norodnică din Cotiujeni a fost prima şcoala sătească din judeţul Hotin. Instruirea se făcea în limba rusă. Tot în anul 1870 a fost construită şi clădirea şcolii din bârne de lemn lipite cu lut pe temelie de piatră, care a fost acorerită cu draniţă (şindilă). Şcoala avea o sală de clasă şi apartament pentru învăţător. Toate clasele susţineau lecţiile împreună fiindcă era un singur învăţător. Nu dispunem de informaţii despre primii învăţători din sat. Putem afirma doar cu certitudine că din 1880 la Cotiujeni a lucrat ca învăţător Sava Lungu , care în 1881 a propus sătenilor să se construiască o biserică din piatră. Marele merit al lui a fost de a-l convinge pe boierul Ferdinand Nemetţ să doneze 4649 ruble de care mai era nevoie pentru a acoperi proiectul.

În conformitate cu recensământul din 1897 la Cotiujeni analfabetismul constituia 92% printre bărbaţi şi 98,2% în rândurile femeilor. Aceast fapt îşi găseşte explicaţie în politica Guvernului Ţarist. Abia după Actul Unirii din 27 martie 1918, la 1 septembrie a aceluiași an în şcolile din Basarabia a început să se predea în limba maternă şi astfel au început să aibă acces la carte şi copiii băştinaşilor. Tot atunci şi la Cotiujeni a fost deschisă o şcoală primară românească de 4 clase în care învăţau 126 de elevi, care apoi în 1930 a fost transformată în şcoală complementară de 7 clase. La acea perioadă cu învăţământul erau cuprinşi toţi copiii . În conformitate cu recensământul general al populaţiei României din 29.XII.1930 la Cotiujeni era deja un număr foarte mare de oameni ştiutori de carte. Nivelul ştiinţei de carte al cotiujenenilor a crescut de la 2% , în 1897, la 24,24% în 1930. E un salt calitativ foarte important.

Analizând alte izvoare, şi anume rezultatele recensământului din anul 1909, aflăm că în sat erau 271 copii de vârstă şcolară (141 băieţi şi 130 fete). Şcoala era frecventată de 70 de copii (63 băieţi şi 7 fete). Erau 2 învăţători: Antonovici Timofei, care era şi preot şi Beniecovscaia Nadejda Bonifatovna ,care terminase şcoala eparhială din Chişinău. Învăţătoarea avea un salariu de 300 ruble pe an.

Din 1920 şef al şcolii din sat devine Rusnac Ivan Feodor, care mai târziu este numit director. În perioada anilor 1920-2018 în calitate de directori de şcoală au activat:

Rusnac Ivan Feodor 1920-1944
Bohanţov Profir Ion 1944-1946
Costriţchii Vsevolod Vlad. 1946-1948
Petrov Grigore Petru 1948-1951
Moleavschi Victor Sofrone 1951-1953
Gladun Dionisie Vasile 1953-1963
Smoleaninov Petru Ilie 1963-1965
Gafton Dumitru Gh. 1965-1967
Burlacu Gheorghe Vlad. 1967-1973
Surachi Pavel Maxim 1973-1997
Rusu Maria Anton 1997- 2012
Gutium Galina Nicolae 2012-prezent

Din 1964 şcoala de opt ani din Cotiujeni a fost transformată în şcoală medie,în 2006 școala medie a fost reorganizată în Liceul Teoretic Cotiujeni, iar din 2016 a fost reorganizat în Gimnaziu Pe parcursul anilor 1948-2018 au lucrat ca şefi de studii/directori adjuncți:

1.Gafton Ivan Georghe 1948-1954

2.Guţu Ion Petru 1959-1965

3.Rusnac Clara Marc. 1965-1977

4.Lungu Valentin Dum. 1977-1992

Frişcu Nina Vasile 1992-1993
Botezatu Ludmila 1997-2003
Druțac Elena 2003-2015
Russu Lucia 2016-prezent

9.Druțac Tatiana 1997-prezent

În cele ce urmează prezentăm componenţa corpului didactic dupa studii şi vechimea în muncă

Aşa dar corpul didactic este constituit din 24 de profesori, dintre care 95,94 la sută au studii superioare, 4,16 la sută –studii medii de specialitate. Din punct de vedere al vechimii de muncă, 33,44% au o vechime de la 15 pînă la 25 de ani, 16,64% – peste 26 de ani, iar 49,92 % – până la 15 ani.

Noua clădire a şcolii a fost construită în 1968. Şcoala dispune de laboratoare de fizică, chimie, informatică.

În 1998 în şcoală, prin intermediul FISM-ului 1, 2 s-a făcut reparaţie capitală, după care şcoala a devenit de nerecunoscut.

Fireşte are şi bibliotecă, care, însă, are multe dificultăţi în privinţa asigurării cu literatură artistică.

Şcoala este situată în centrul satului, mai exact în fosta grădină a curţii boiereşti, pe locul unde fusese şi casa lui Ion Rusnac, fost director de şcoală. Lângă şcoală se află căminul cultural, grădiniţa de copii, Centrul medicilor de familie şi biserica satului.